Consiliere și orientare V Comuna Zanesti 1

Comuna ZĂNEȘTI, Jud. NEAMȚ

Poziția localității Zănești în județul NEAMȚ

1. Sate componente, denumiri şi evoluţii teritorial - administrative 

Din punct de vedere administrativ, comuna Zăneşti este formată din satele Zăneşti şi Traian.

Una din cele mai vechi cercetări statistice privitoare la populaţia şi structura teritorial-administrativă a ţinutului istoric al Moldovei - e vorba de ,,Catagrafia (adică recensământul sau inventarul) din 1774”, amplă cercetare de teren realizată după războiul ruso-turc din 1768-1774 - prezintă Zăneştii şi Brăşăuţii ca fiind, pe atunci, „cotune" din satul Roznov. Acesta făcea parte - alături de satele Podoleni, Iapa, Calul, Hărliceşti, Troiţa, Bodeşti (ai lui Şerban Buhuş), Ceolpanu, Runcu, Siliştea, Buciuleşti, Gârleni, Mogoşeşti, Goşmani şi Români - din Ocolul Bistriţei, ce era aparţinător Ţinutului Neamţ.

1. Sate componente, denumiri şi evoluţii teritorial - administrative 

Roznovul, dimpreună cu Brăşăuţii şi Zăneştii, aveau pe atunci „toată suma caselor" în număr de 349 (40 de case erau totuşi pustii, iar birnicii se ridicau la 234 capi de familie). Zăneştii (59 case) sunt menţionaţi ca aparţinând Mănăstirii Tazlău, iar Brăşăuţii (132 case) - Mănăstirii Bistriţa şi avem atestate multe nume de familie, din care unele le întâlnim şi astăzi în Zăneşti: Blaga, Bursuc, Căldare, Corchez, Cumpătă, Dănilă, Găucan, Grigoraş, Maltei, Mereuţă, Munteanu, Nechita, Nedelcu, Plăcintă, Stanciu, Şerban, Ungureanu, Ursu.

Catagrafia efectuată apoi în 1845 prezintă localitatea Zăneşti, împreună cu Chintinici, Slobozia, Ivăneşti şi Săvineşti, fiind tot cotune ale Roznovului.

1. Sate componente, denumiri şi evoluţii teritorial - administrative 

„Dicţionarul geografic al judeţului Neamţ (la anul 1880)", realizat de Constantin D. Gheorghiu şi apărut în 1885, consemnează: „ZĂNEŞTI, com. rurală, în plasa Bistriţa, între com. Roznov, Mărgineni, Podoleni şi Mastacăn. Este formată din satele Zăneşti, Faurii de Sus, Faurii de Jos şi Traian (de la 1883 încoace), având o populaţie de 2.038 suflete sau 430 familii”. Apoi satul Faur a fost desfiinţat şi înglobat în Zăneşti.

După 1900 şi în perioada interbelică, comuna Zăneşti a tăcut parte din judeţul Neamţ, plasa Bistriţa; între anii 1950-1964 a făcut parte din raionul Buhuşi, iar între anii 1965-1968 a făcut parte din raionul Piatra-Neamţ.

2. Aşezare geografică, originea denumirii, alte elemente de toponimie şi principalele vecinătăţi

Comuna Zăneşti este situată în partea de Nord-Est a ţării şi este amplasată în sudul judeţului Neamţ, la întretăierea paralelei 46°50' latitudine nordică cu meridianul 26°35' longitudine estică. Localitatea ocupă o poziţie centrală în depresiunea Cracău-Bistriţa, fiind situată imediat în aval de confluenţa celor două râuri.

Salul Zăneşti este aşezat în cea mai mare parte a sa, pe terasa de 10 m a râului Bistriţa, între calea ferată Bacău-Bicaz şi partea frontală a acestei terase, de o parte şi alta a arterei DN 15, ce leagă Bacăul de Piatra-Neamţ.

2. Aşezare geografică, originea denumirii, alte elemente de toponimie şi principalele vecinătăţi

Salul Traian este amplasat între râul Bahna şi cornişa terasei de 30 de m a râului Bistriţa. Situat la distanţa de 3 km de centrul comunei, el este un sat compact, având un drum principal ce-i asigură legătura cu satul Zăneşti, precum şi eu alte străzi paralele, în număr de patru, mai late şi pietruite.

De numele reşedinţei de comună se leagă legenda de mai sus, iar numele celui de al doilea sat, înfiinţat în 1879, din strămutaţi şi însurăţei, face trimitere - prin evocarea celebrului împărat roman Traian - la binecunoscuta origine istorică a poporului român.

Oraşele mai apropiate de comună sunt: Roznov - 5 km; Buhuşi - 16 km; Piatra Neamţ - 20 km şi Bacău - 40 km.

2. Aşezare geografică, originea denumirii, alte elemente de toponimie şi principalele vecinătăţi

Limitele teritoriului comunei sunt date la N-V de râul Cracau şi de o linie convenţională care se continuă spre N şi care constituie graniţa cu oraşul Roznov; la N-E şi E, limita urmează linia dealului Nedeia, care constituie graniţa cu localitatea Mărgineni, iar la S, începând cu valea Colacului şi până la albia minoră a râului Bistriţa, este limita convenţională ce reprezintă graniţa cu localitatea Podoleni. Spre S-V, râul Bistriţa constituie limita dintre comunele Zăneşti şi Borleşti.

Comuna este o aşezare de tip ”adunat”, alungită de-a lungul DN-15 şi a căii ferate Bacău-Bicaz.