Consiliere și orientare V Comuna Zanesti 2

Comuna ZĂNEȘTI, Jud. NEAMȚ

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună)

Poziția localității Zănești în județul NEAMȚ

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

Pentru teritoriul comunei Zăneşti sunt reprezentative formele de relief acumulative prezente în lunca văii Bistriţei, având lăţimi ce variază între 300 şi 1.000 m.

Terasa de 0,5-1 m apare sub forma a numeroase grinduri cuprinse între braţele Bistriţei şi este alcătuită din prundişuri şi nisipuri făcând parte din albia majoră a râului menţionat.

Terasa de 1-2 m apare sub forma unor trepte şi grinduri ce întovărăşesc albia şi este alcătuită din nisipuri şi prundişuri de granulaţie variată.

Terasa de 5-15 m are pe teritoriul comunei înălţimea relativă de 10 m, podul acesteia fiind toarte neted, iar fruntea abruptă. Această terasă este alcătuită din prundişuri ce reprezintă un amestec eterogen de nisip, pietriş, bolovăniş cu elemente de şisturi cristaline.

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

Pe această terasă este construit canalul de aducţiune Bistriţa şi mini-hidrocentrala Zăneşti. Terasa de 35-40 m a Bistriţei are un strat de lut cu grosimea între 7-10 m, sub care urmează prundişuri.

Comuna noastră aparţine climatului de dealuri cu o temperatură medie între 7-10 grade Celsius.

Îngheţul apare de regulă din a doua parte a lunii noiembrie şi ţine până în luna aprilie, iar ceaţa este un fenomen frecvent, începând cu luna ianuarie.

Precipitaţiile medii sunt de aproximativ 649 ml/mp, cu densitatea mai mare la începutul verii; iarna cad precipitaţii sub formă de zăpadă, vântul suflând preponderent dinspre partea de nord.

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

Resursele naturale sunt alcătuite din terenuri agrare şi pajişti stepizate secundar, roci de construcţii (nisipuri, pietrişuri, argile) şi apele de suprafaţă şi subterane din terasele râului Bistriţa.

Teritoriul comunei este străbătut de o reţea hidrografică relativ densă. Râul principal este Bistriţa. Acest afluent de ordinul I al Siretului colectează, la rândul său, apele râului Cracău şi ale altor râuri şi pâraie mai mici.

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

Bistriţa, unul din importantele râuri ale ţării şi care izvorăşte din munţii Rodnei, trece pe la marginea teritoriului comunei Zăneşti, fiind totodată şi limita administrativă ce o desparte, înspre sud-est, de comuna Borleşti. Lungimea sa pe teritoriul comunei este de 5,7 km, lăţimea variind între 12 şi 14 m. Bistriţa se desparte în mai multe braţe, între care se formează mai multe ostroave sau insule, mai mari şi mai mici. Adâncimea sa este în general sub 1 m, dar în unele locuri depăşeşte această cotă. Variaţiile de debit depind în mare măsură de cantitatea de apă turbinată sau deversată din marele lac de la Bicaz (Lacul Izvorul Muntelui) şi din salba de lacuri ale microhidrocentralelor din amonte. Afluenţii săi de pe teritoriul comunei sunt: Bahna, Băhniţa. Calniş, Cernuşca, Cracăul şi Nebuna.

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

Bahna - pârâu eu scurgere semipermanentă, a fluent de ordinul III, pe partea stângă a Bistriţei, curge pe teritoriul comunei pe o lungime de aproximativ 5 km, primind şi apele Băhniţei, pârâu ce are debit doar în perioadele cu precipitaţii abundente ;

Calniş - pârâu cu scurgere semipermanentă, se formează prin unirea mai multor izvoare, pornind clin baza terasei de 35 m; curge pe Ia sud de satul Traian şi are o lungime de circa 3 km;

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

Cernuşca - pârâu cu scurgere semipermanentă, izvorăşte din partea de S-E a satului - zona Fauri - şi are albia minoră;

Cracăul - râu cu scurgere semipermanentă, face hotarul între Zăneşti şi Roznov, pe o lungime de 1 km pe direcţia nord-sud;

Nebuna - pârâu cu scurgere semipermanentă, care constituie hotarul dintre comunele Zăneşti, Mărgineni şi Podoleni, pe o distanţă de 3,5 km.

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

Prin structura solului, comuna Zăneşti se încadrează în zona de pădure, având soluri caracteristice acesteia: brune şi cernoziomuri. Solurile care se înlâlnesc aici sunt aluviuni şi soluri aluvionare slab dezvoltate, ori evoluate şi brune de pădure, slab sau moderat podzolice.

Suprafaţa cea mai mare a terenurilor agricole (48 %) este ocupată cu soluri neutre, slab alcaline, cu pH-ul mai mare de 6,4; apoi. 24 % din suprafaţă are soluri cu pH-ul cuprins între 5,5 şi 6,4, iar 28 % din suprafaţa este ocupată cu soluri având pH-ul mai mic de 5,5.

Ca urmare a prezenţei acestor tipuri de sol, mai puţin fertile, productivitatea agricolă la nivel de comuna este una medie.

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

Vegetaţia aparţine zonei de pădure. Omul, prin acţiunea sa continuă şi, de multe ori, total nechibzuita, a modificat mult compoziţia şi răspândirea vegetaţiei. Astfel, vegetaţia lemnoasă din lunca Bistriţei şi mari suprafeţe ocupate de pajiştile naturale au fost distruse. În comună se găsesc mari formaţiuni de vegetaţie lemnoasă şi ierboasă, iar în cadrul acestor formaţiuni se întâlnesc următoarele tipuri de vegetaţie:

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

vegetaţie lemnoasă - vegetaţia de luncă (cătinişurile, sălciişurile);

vegetaţia ierboasă - vegetaţia pajiştilor (păşuni, fâneţe);

vegetaţia de mlaştină (trestie, papură, stânjenei de papură);

vegetaţia ruderală, ce se dezvoltă pe terenurile influenţate direct sau indirect de activitatea omului, pe marginea drumului (traista ciobanului, rapiţă. păpădie, troscot, volbură);

vegetaţia segetală, ce se dezvoltă pe terenurile agricole - buruieni (nemţişor, pălămidă, ştir, cicoare, lobodă).

Mediul geografic natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună) 

Poluarea apelor Bistriţei, datorită deversării apelor industriale ale unor mari întreprinderi din amonte (PERGODUR, FIBRKX, AZOCHIM) a dus în timp la scăderea florei şi faunei - în special a peştilor. Rămâne de văzut dacă atât diminuarea regimului industrial al zonei din amonte, cât şi evoluţiile din plan mental şi comportamental ale populaţiei în contextul promovării tot mai active a educaţiei şi practicilor ecologice - vor avea rapide urmări benefice, pe arii cal mai largi.

Fiind aşezată într-o zonă de dealuri neîmpădurite, resursele faunei sălbatice sunt şi ele foarte limitate: iepuri şi vulpi se mai găsesc încă, dar lupii şi urşii nici măcar pe la stâni nu se mai arată.