limba romama 5 FIGURI DE STIL

FIGURI DE STIL

DEFINITIE

 Figura de stil este un procedeu utilizat pentru a creste expresivitatea unui text,

care nu defineste, ci sugereaza, pentru ca lumea prezentata este imaginara.

PERSONIFICAREA

 -figura de stil prin care se atribuie insusiri omenesti unor fiinte necuvantatoare, unor lucruri, unor fenomene ale naturii.

Ex. Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada... Vasile Alecsandri- Iarna

Singuratice izvoare fac ca valurile larma... Mihai Eminescu- Calin (file din poveste) 

„ Printre gratii luna moale, sfiicioasă şi smerită/ şi-au vărsat razele ei” – Eminescu

COMPARATIA 

• Figura de stil cu ajutorulcarei se exprima un raport de asemanareintredouaobiecte, persoanesauactiuni, cu scopul de a evidentia sau de a evoca unul din termeni.

• comparatia are doitermeni, care suntpusi in relatiepebazauneiasemanari

• elemente de legatura: ca, precum, asemenea, la fel ca, asemanator cu, etc.

• Ex. Soarele rotund sipalid se prevedeprintrenori

• Ca un visde tinereteprintreaniitrecatori. • VasileAlecsandri- Iarna

Pe un deal rasareluna, ca o vatrade jaratic. MihaiEminescu- Calin (file din poveste)

Dupa atitudineacelui care face comparatia, aceastapoatesaexprime:

1. umor: ca-s plin de norocca broasca de par (Ion Creanga-Amintiri din copilarie)

2. ironie: Aleleifecior de lele/ Si viteazca o muiere(TomaAlimos

Enumeratia 

• - Figura de stil care consta intr-o inlantuire de termeni de acelasi fel sau cu sensuri apropiate, facuta cu scopul de a evidentia idea exprimata.

• Numirea elementelor componente intr-o enumeratie da imaginea intregului.

• Intr-o enumeratie, termenii au aceeasi functie sintactica si sunt exprimati prin aceeasi parte de vorbire, putand fi:

• substantive: Deci nu era nici scamator,

• Nici acrobat, nici dansator… • (GelluNaum- CartileluiApolodo

adjective:

Sa strecor pe un fir de ata • Micsorata, subtiata si nepipaita viata • (Tudor Arghezi- Cuvant

• verbe: Cand sagetile in valuri, care suiera, se toarna… • (MihaiEminescu- Scrisoarea III)

Imbinari de cuvinte cu o structure identica sau asemanatoare: Macar cateva crampeie Macar o tandara de curcubeie, Macar nitica scama de zare… ( Tudor Arghezi- Cuvant)

REPETITIA 

• Figura de stil care consta in reluarea de doua sau de mai multe ori a aceluiasi sunet sau cuvant

• Repetitia evidentiaza insistenta asupra unei idei sau asupra unui sentiment, accentuand expresivitatea textului

• Repetarea unor consoane poate da impresia unor sonoritati din realitate:

• Sunetul produs de vant: Prin vulture vantul viu vuia

• Vreun print mai tanar cand trecea • G. Cosbuc- NuntaZamfirei

Impresia de curgere:

 Vezii zvoare zdrumcinate peste pietre licurind • M. Eminescu- Calin (file din poveste)

• Repetitii lexicale:

• Care vine, vine, vine, calcatotul in picioare • MihaiEminescu- Scrisoarea III

• Si plutesti, plutesti, plutesi, • Printre alege, printer pesti, • Si inoti, inoti, inoti, • Pana simti ca nu mai poti • Gellu Naum- Cartilelui Apolodor

EPITETUL = constă în reliefarea unor însuşiri deosebite ale obiectelor, fiinţelor, ideilor, fenomenelor şi stărilor sufleteşti.

Clasificare: a) ornant/ general: „ Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară.”

b) individual :”Frumos odor e Fulga! Şi naltă-i e făptura.”

c) cromatic : „ Mii de fluturi mici albaştri” „ Curg în râuri sclipitoare.”

d) personificator: „Ele [izvoarele] trec cu harnici unde şi suspină-n flori molatic.” e) comparativ : „El are glas puternic ... /Şi mers cu legănare de gingaşă fecioară.”

f) metaforic: „ Şi părul său de aur în creţuri lungi se lasă / Ca pe strujanul verde un caier de mătasă.

„ g) hiperbolic: „ Şi zalele-i zuruie crunte, / Gigantică poart-o cupolă pe frunte…”

h) aliterativ : „ Într-o sălbatică splendoare” 

i) onomatopeic : „ Ecou-i răspunde cu vocea-i vuindă.”

j) pleonastic : „ Peste care trece-n zgomot o mulţime de norod.”

k) sinestezic: „Primăvară…/O pictură parfumată cu vibrări de violet.”

l) aspaţial şi atemporal : „ Plutea-n acest imens senin.”

m) oximoronic : „ Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie.”

n) tautulogic : „ tăpşanul prăvălatic” „ făclii prealuminate”

o) inversat : „ Bătrânulmag înalţă fruntea, / Ce sfânt e graiul gurii sale.” Structură: - simple; duble; triple; pletoră ( mai mult de trei determinări); reluate

METAFORA = transfer de sens între între obiecte ( presupune o comparaţie neexprimată) Realizare:

- in presentia/explicită: „ Noaptea-i o regină lunatecă şi brună” - Eminescu

- in absentia/implicită: „ Nevinovatul, noul ou – palat de nuntă şi cavou” – Barbu

Tipuri: concret-concret: „Spune, tu, Noapte, martor de smarald” Arghezi abstract-concret: „ Tăcerea gândului şi-a orei” – Arghezi

concret- abstract: „ Şi gândirea-i arătură Peste care boi de zgură plutesc” abstract-abstract: „ Din vecinicia ta nu sunt măcar un ceas” - Arghezi