Matematică V 7 Unitati de masura pentru lungime

UNITĂȚI DE MĂSURĂ PENTRU LUNGIME

Perimetre, transformări

Matematică

Clasa a V-a

Scop:

- dezvoltarea gândirii logico-matematice și înțelegerea lumii din jurul nostru

Competențe generale și competențe specifice

C.G. 1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice în contextul în care acestea apar

1.3. Identificarea unităţilor de măsură în diferite contexte.

CG. 2: Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural cuprinse în diverse surse informaționale.

2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora.

CG3: Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice.

3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare

C.G. 4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilorde rezolvare pentru o situaţie dată

4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură

C.G. 5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date

5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată

C.G. 6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii

6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor

Ce înseamnă a măsura lungimea?

Oamenii au folosit instrumente de măsură și au făcut măsurători încă din cele mai vechi timpuri. Fără a măsura și fără a întrebuința instrumentele de măsură nu se poate desfășura nicio activitate practică.

A măsura o lungime înseamnă a compara cu o lungime pe care o luăm ca unitate de măsură. Deducem faptul că rezultatul unei măsurări corecte depinde de unitatea de măsură pe care o folosim.

În 1875 s-a încheiat un acord numit “Convenția metrului” prin care s-a hotărât să se folosească ca unitate de măsură a lungimii metrul (prescurtat m).

MULTIPLII ȘI SUBMULTIPLII METRULUI

.

Multiplii și submultiplii metrului se exprimă prin cuvinte compuse prin adăugarea unor prefixe care indică unitatea de măsură (în cazul nostru metrul). Fiecare prefix indică de câte ori multiplul sau submultiplul obținut este mai mare sau mai mic decât unitatea de măsură.

Exemple:

kilo (k) – de 1000 de ori mai mare;

hecto (h) – de 100 de ori mai mare;

deca (da) – de 10 ori mai mare;

deci (d) – de 10 ori mai mic;

centi (c) – de 100 ori mai mic;

mili (m) – de 1000 ori mai mic.

SUCCES!!!

.

SUCCES!!!

PERIMETRUL

Perimetrul

Perimetrul pătratului

Perimetrul dreptunghiului

Perimetrul figurilor formate din segmente de dreaptă este suma lungimilor acestor segmente.

Perimetrul pătratului este a∙4 = 4a, a fiind latura pătratului.

Perimetrul dreptunghiului este

l∙2+ L∙2 = (l+L)∙2= 2(l+L),

l și L fiind laturile dreptunghiului.

l = lățime;

L = lungime.

.

Instrumente de măsură pentru lungimi

.

Pentru măsurarea stofei și a pânzei se folosește o bară rigidă din lemn cu lungimea de 1 m, gradată în centimetri.

Tâmplarii și dulgherii folosesc un instrument cu lungimea de 1 m, format din mai multe segmente articulate, fiecare de lungimea unui dm și împărțite în cm și mm (metrul de tâmplărie).

La croitorie se folosește o panglică de 1,5 m divizată în cm (metrul de croitorie).

La desenarea figurilor geometrice, elevii folosesc o riglă confecționată din lemn sau material plastic, divizată în cm și mm.

Bibliografie

Dan Brânzei, Roxana Brânzei – “Metodica predării matematicii” Editura Paralela 45, București, 2005

Daniela Briciu, Aurelia Rusu – “Probabilități în gimnaziu” Editura Paralela 45, București, 2006

Câmpan Florica, ”Probleme celebre”, Ed. Albatros, București, 1972

Mihu Cerchez, Theodor Dăneț – “Probleme pentru aplicarea matematicii în practică”, Editura Didactică și Pedagogică , București, 1982

Florin Cîrjan – “Didactica Matematicii”, Editura Corint, București 2002.

Venera- Mihaela Cojocariu – “Teoria și metodologia instruirii”, Editura Didactică și Pedagogică , București, 2008

Traian Cohal, “Vă place matematica?”, Ed. Moldova, Iaşi 1991;

I.Dănciă – „Dicţionar de noţiuni şi metode matematice” – Ed. Erc.Press – Bucureşti 2009

Gheorghe Neagu, Narcisa Neagu – “Teme alese de metodica predării matematicii”, Editura Plumb, Bacău 2003

Programa școlară pentru disciplina matematică – clasa a V-a

C.P. Popovici, I.C.Ligor – “Matematica – manual pentru clasa a V-a” – Editura Didactică și Pedagogică, 1993

“Un matematician face matematică fiindcă vede în matematică ceva frumos, ceva interesant, ceva care îi este drag, ceva care îl tulbură, îl face să gândească, să mediteze și să viseze.”  Grigore Moisil