UNITĂȚI DE MĂSURĂ PENTRU MASĂ
Matematică
Clasa a V-a
Matematică și Stiinte ale naturii / Matematică / Clasa a V-a · 9 slide-uri
Înapoi la materialele din folderUNITĂȚI DE MĂSURĂ PENTRU MASĂ
Matematică
Clasa a V-a
Scop:
- dezvoltarea gândirii logico-matematice și înțelegerea lumii din jurul nostru
Competențe generale și competențe specifice
C.G. 1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice în contextul în care acestea apar
1.3. Identificarea unităţilor de măsură în diferite contexte.
C.G. 5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date
5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată
C.G. 6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii
6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor
Ce înseamnă a măsura masa?
Punând pe talerul unei balanțe cu brațe egale diferite corpuri, observăm că aceasta se înclină într-o parte, în cealaltă parte, sau rămâne în echilibru.
Spunem despre corpul care înclină balanța în partea lui că are o masă mai mare decât corpul care se află pe celălalt taler, iar despre corpurile care lasă balanța în echilibru spunem că au mase egale.
Pentru măsurarea masei unui corp este necesar să alegem un alt corp cu a cărui masă s-o comparăm, adică să alegem o unitate de măsură. Operația prin care se compară masele corpurilor cu ajutorul balanței se numește cântărire.
MULTIPLII ȘI SUBMULTIPLII METRULUI
.
Unitatea de măsură pentru masă este kilogramul (kg).
Submultiplii zecimali ai unității de măsură pentru masă se formează utilizând în fața cuvântului gram (g) prefixele cunoscute, astfel:
Exemple:
kilo (k);
hecto (h);
deca (da);
deci (d);
centi (c);
mili (m).
SUCCES!!!
.
SUCCES!!!
În practică...
este bine să alegem cu grijă multiplii și submultiplii în care exprimăm masa diferitelor corpuri.
tone
kilograme
miligrame
Producția industrială, la unele produse, ca și cea agricolă pe întreaga țară se exprimă în tone.
Cumpărăturile de produse alimentare se exprimă în kilograme.
Compoziția diferitelor produse farmaceutice se exprimă în miligrame.
Bibliografie
Dan Brânzei, Roxana Brânzei – “Metodica predării matematicii” Editura Paralela 45, București, 2005
Daniela Briciu, Aurelia Rusu – “Probabilități în gimnaziu” Editura Paralela 45, București, 2006
Câmpan Florica, ”Probleme celebre”, Ed. Albatros, București, 1972
Mihu Cerchez, Theodor Dăneț – “Probleme pentru aplicarea matematicii în practică”, Editura Didactică și Pedagogică , București, 1982
Florin Cîrjan – “Didactica Matematicii”, Editura Corint, București 2002.
Venera- Mihaela Cojocariu – “Teoria și metodologia instruirii”, Editura Didactică și Pedagogică , București, 2008
Traian Cohal, “Vă place matematica?”, Ed. Moldova, Iaşi 1991;
I.Dănciă – „Dicţionar de noţiuni şi metode matematice” – Ed. Erc.Press – Bucureşti 2009
Gheorghe Neagu, Narcisa Neagu – “Teme alese de metodica predării matematicii”, Editura Plumb, Bacău 2003
Programa școlară pentru disciplina matematică – clasa a V-a
C.P. Popovici, I.C.Ligor – “Matematica – manual pentru clasa a V-a” – Editura Didactică și Pedagogică, 1993
“Un matematician face matematică fiindcă vede în matematică ceva frumos, ceva interesant, ceva care îi este drag, ceva care îl tulbură, îl face să gândească, să mediteze și să viseze.” Grigore Moisil