STATELE MODERNE
ŞI CONSTITUŢIONALISMUL
Prof. Jinaru Isabela
Om si societate / Educatie socială / Cl a VII-a · 22 slide-uri
Înapoi la materialele din folderSTATELE MODERNE
ŞI CONSTITUŢIONALISMUL
Prof. Jinaru Isabela
Recunoaşteţi personajul…?
Mai încercăm o dată… ?
Ce ţine în mână?
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, ţine
în mână…
Să ne imaginăm următoarea situaţie:
Sunteţi naufragiaţi pe o insulă nelocuită,
împreună cu alte câteva sute de oameni. Nu
aveţi nici o certitudine în legătură cu şansele de
salvare, deoarece insula nu se află în cale
rutelor maritime.
Cum vă veţi organiza existenţa?
Ce faceţi mai întâi?
Ce reguli aţi adopta?
Astăzi vom învăța:
să definim noţiunea de constituţionalism şi constituţie;
să arătăm cine elaborează şi cine adoptă o constituţie;
să exemplificăm ce tipuri de constituţii există;
să înţelegem unde se adoptă o constituţie;
să recunoaştem momentul când e nevoie de adoptarea unei
noi constituţii;
să arătăm de ce este constituţia un document deosebit;
să enumerăm tipuri de constituţii moderne;
să prezentăm asemănări şi diferenţe între constituţiile
moderne;
Să ne manifestăm opiniile deschis, argumentând luarea unor
decizii;
Pentru a afla ce este CONSTITUŢIONALISMUL şi CONSTITUŢIA, clasa se va împărţi în
două şi vor primi câte o fişă de lucru, copacul ideilor, care are la bază cuvântul
CONSTITUŢIONALISM şi cuvântul CONSTITUŢIE iar pe ramuri elevii sunt rugaţi să scrie
tot ce ştiu despre aceste două cuvinte.
Copacul ideilor
CONSTITUŢIONALISM
Sarcini de lucru:
Se lucrează individual
Fiecare elev
completează, pornind de
la termenul
CONSTITUŢIONALISM
ce ştie despre acesta
CONSTITUŢIONALISM
Fişă de lucru
Copacul ideilor
CONSTITUŢIA
Sarcini de lucru:
Se lucrează individual
Fiecare elev completează,
pornind de la termenul
CONSTITUŢIE ce ştie despre
acesta. CONSTITUŢIE
Pornind de la cele două fişe completate de elevi,
vom ajunge la următoarele definiţii:
CONSTITUŢIONALISMUL - sistem
politic, mod de guvernare, specific statelor
moderne, bazat pe o lege numită Constituţie.
De la a doua fişă, se va ajunge la definiţia:
CONSTITUŢIA este legea
fundamentală a unui stat,
care stabileşte modul de
organizare şi funcţionare a
puterilor în stat, raportul
dintre acestea, precum şi
drepturile, libertăţile şi
îndatoririle fundamentale ale
cetăţenilor.
Pe scurt…
CONSTITUŢIA
ESTE LEGEA
FUNDAMENTALĂ
A UNUI STAT
Pentru a afla cât mai multe despre Constituţie,se propune
elevilor următorul joc…
EXPLOZIA STELARĂ
CONSTITUŢIA – LEGEA
FUNDAMENTALĂ A UNUI STAT CINE?
Sarcini de lucru:
• Se formează 5 echipe, de aprox. 6
elevi. Fiecare echipă îşi
desemnează un reprezentant, care DE CE? CE?
CONSTITUŢIA vine şi extrage o stea de pe panou.
Legea fundamentală a
unui stat• Se întorc în grup unde, cu ajutorul Elaborare, adoptare, tipuri,
colegilor, formulează alte întrebări, când,undede ceseesteadoptă,un act cu
pornind de la întrebarea pe care au deosebită importanță
extras-o şi le scriu pe steluţă.
• Când consideră sarcina rezolvată,
se întorc şi afişează steluţa pe
panou. CÂND? UNDE?
• Pe tablă se va scrie întrebarea
principală, la care se va răspunde.
Vor rezulta următoarele întrebări centrale:
CINE ?
Cine elaborează şi cine Constituţia este
adoptă o constituţie?
elaborată de către o
Putere constituantă,
care poate fi
Parlamentul sau o altă
adunare constituită în
acest scop.
Este adoptată, prin
referendum, de către
cetăţenii ţării.
CE ?
Ce tipuri de constituţii au Constituţiile au existat încă din
existat, şi ce tipuri există antichitate. Constituţia ateniană şi
astăzi? constituţia spartană.
Astăzi există două tipuri de
constituţii:
-scrise (Franţa, România,
SUA)
-nescrise (Marea Britanie,
Israel, Noua Zeelandă), bazată
pe cutumă, obiceiuri, tradiţii,
practici îndelungate.
UNDE ?
Constituţiile moderne, cu sensulUnde se adoptă, de regulă,
constituţii? de lege fundamentală, s-au
impus, începând cu sec. al
XVIII-lea, în epoca modernă, în
statele moderne, care au un
sistem de guvernare bazat pe
constituţie, adică
constituţionalismul.
CÂND ?
Momentul în care trebuie Când se adoptă o
constituţie nouă? adoptată o nouă constituţie
este dat de către faptul
realităţile economice, sociale,
politice, culturale şi
educaţionale nu mai
corespund constituţiei în
vigoare. Aceasta deoarece,
constituţia este sursa tuturor
reglementărilor economice,
sociale, politice, culturale şi
educaţionale.
DE CE ?
De ce este constituţia un Constituţia este o lege, dar
document important? nu orice lege, este legea
fundamentală. Are, de aceea, o
forţă juridică supremă, în sensul
că toate legile trebuie să fie
elaborate în conformitate cu
aceasta.
Atunci când legile sunt conforme
cu constituţia, vorbim despre
constituţionalitatea legilor.
Constituţiile epocii moderne
Pentru a afla ce asemănări şi diferenţe există între cele trei
constituţii moderne, vom rezolva o nouă fisă de lucru:
FISA DE LUCRU
DIAGRAMA VENN
CONSTITUŢIILE EPOCII MODERNE
Sarcini de lucru:
Fiecare cerc corespunde unei Constituții moderne
Cele trei Constituții prezintă deosebiri, dar și asemănări, după
cum se observă din intersectarea cercurilor
Se vor scrie atât deosebirile, cât și asemănările
Constituția SUA Constituția Franței
1787 1791
Constituția engleză
1215
Deosebiri
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
Asemănări
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
Constituţia SUA (1787)
este prima constituţie scrisă din
lume, care permitea existenţa
sclaviei pe teritoriul SUA. Sclavia
a fost desfiinţată în anul 1865
prin introducerea celui de-al XII-
lea amendament.
Amendament – text introdus
ulterior, în lege.
Constituţia Franţei (1791)
este prima constituţie
scrisă din Europa, ce a
fost adoptată în timpul
Revoluţiei franceze (1789-
1794) şi are ca prefaţă
“Declaraţia Drepturilor
Omului şi Cetăţeanului”,
care proclamă egalitatea în
drepturi a cetăţenilor.
Constituţia Angliei este cea mai
veche constituţie din lume, fiind
formată dintr-o parte scrisă şi una
nescrisă, cutumiară.
Procesul de formare începe cu
Magna Charta Libertatum (1215),
Marea Carte a Libertăţilor – document
emis în Anglia în anul 1215, în timpul
domniei regelui Ioan Fără de Ţară,
tocmai pentru a limita eventualele
abuzuri ale monarhilor.