Resurse educaționale · Zănești

probleme socialesaracia

Om si societate / Educatie socială · 8 slide-uri

Înapoi la materialele din folder

1. Probleme sociale 1.SARACIA Prof. Jinaru Isabela

Slide 1: Probleme sociale 1.SARACIA Prof. Jinaru Isabela
Citește textul slide-ului

Probleme sociale 1.SARACIA Prof. Jinaru Isabela

Sărăcia este situaţia în care se află acei oameni ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber.

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) în totalul populaţiei.

2. CUM SE MASOARA SARACIA

Slide 2: CUM SE MASOARA SARACIA
Citește textul slide-ului

CUM SE MASOARA SARACIA

In vederea construirii unui set de indicatori care să asigure comparabilitatea între statele membre UE, la summitul de la Laeken din decembrie 2001, Consiliul European a aprobat o listă de 10 indicatori primari şi 8 indicatori secundari pentru a oferi date statistice care să permită descrierea diverselor aspecte legate de incluziunea socială, aspecte ce aparţin unor domenii importante, şi anume: sărăcia monetară şi inegalitatea, ocuparea, starea de sănătate şi educaţia. Aceşti 18 indicatori comuni pentru toate ţările sunt completaţi de a treia categorie de indicatori, cei terţiari, care asigură posibilitatea estimării unor fenomene specifice diferitelor ţări.

3. Eurostat, Oficiul de statistică al UE, utilizează ca metodă de

Slide 3: Eurostat, Oficiul de statistică al UE, utilizează ca metodă de
Citește textul slide-ului

Eurostat, Oficiul de statistică al UE, utilizează ca metodă de măsurare a sărăciei metoda relativă. Opţiunea pentru această metodă este fundamentată pe două considerente

(a) asigurarea tuturor cetăţenilor europeni unui standard de viaţă cât mai înalt, corespunzător nivelului de dezvoltare economico-socială al fiecărui stat, nu doar un nivel minim de trai;

(b) existenţa unor decalaje considerabile între stadiile de dezvoltare ale statelor, ceea ce face foarte dificilă definirea unui nivel de trai minim, unanim acceptabil în Uniune.

4. Cum se desfasoara ancheta pentru stabilirea nivelului riscului de saracie?

Slide 4: Cum se desfasoara ancheta pentru stabilirea nivelului riscului de saracie?
Citește textul slide-ului

Cum se desfasoara ancheta pentru stabilirea nivelului riscului de saracie?

În România, cercetarea statistică europeană se numeşte Ancheta asupra calităţii vieţii (ACAV) şi are ca principal obiectiv producerea de date statistice detaliate utilizabile pentru caracterizarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Aceasta se realizează prin colectarea unor informaţii care privesc diferite aspecte sociale: condiţiile de locuit, starea de sănătate, educaţia, ocuparea forţei de muncă, veniturile, dotarea locuinţei cu diferite facilităţi şi bunuri de folosinţă îndelungată etc.

Un alt obiectiv important al anchetei îl reprezintă estimarea nivelului sărăciei, utilizând metoda relativă, în care indicatorul de bunăstare utilizat este venitul disponibil pe adult echivalent, iar pragul de sărăcie este stabilit la 60% din mediana distribuţiei gospodăriilor după acest tip de venit. Veniturile disponibile băneşti se determină prin însumarea veniturilor realizate din toate sursele, fără însă a se include contravaloarea veniturilor în natură (contravaloarea autoconsumului din resursele proprii ale gospodăriilor, contravaloarea veniturilor în natură primite de salariaţi în cadrul contractelor colective de muncă şi contravaloarea veniturilor în natură ale beneficiarilor de prestaţii sociale) din care se deduc impozitele, contribuţiile de asigurări sociale şi alte plăţi cu caracter obligatoriu. Ancheta este organizată ca o cercetare prin sondaj de tip panel, ea permiţând intervievarea timp de 4 ani consecutivi a unui număr de circa 9000 de gospodării, pe baza datelor obţinute fiind posibilă estimarea unui număr mare de indicatori transversali (în fiecare an) şi longitudinali (cum ar fi rata sărăciei persistente). Eşantionul utilizat este de tip rotaţional. Acesta este format din 4 sub-eşantioane din care, anual, un sub-eşantion iese din cercetare şi se introduce un altul nou. În acest fel se asigură volumul de înregistrări necesar pentru obţinerea estimaţiilor reprezentative la nivelul fiecărui an şi pe o perioadă de 4 ani consecutivi. Un eşantion longitudinal complet se obţine după 4 ani consecutivi de desfăşurare a anchetei.

5. SARACIA PE GLOB

Slide 5: SARACIA PE GLOB
Citește textul slide-ului

SARACIA PE GLOB

10. Sao Tome si Principe Rata saraciei: 66,2% Populatie: 168.526 PIB: 248 de milioane de dolari PIB per capita: 1.473 dolari Tara se bazeaza, in principal, pe productia de cacao, insa, din cauza secetei si a managementului prost, productia a scazut considerabil in ultimii ani. Spre deosebire de restul tarilor din top 10, Sao Tome si Principe are o rata a inrolarii la scoala primara de 98,3%, cu mult peste rata medie la nivel mondial, de 88,8%. 9. Sierra Leone Rata saraciei: 66,4% Populatie: 5.997.486 PIB: 2,24 de miliarde de dolari PIB per capita: 374 dolari Sierra Leone are resurse minerale, de agricultura si pescuit semnificative, care ar putea conduce la o crestere economica importanta. Tara a fost, insa, in razboi civil, intre anii 1991 - 2002, iar puterea militara care a condus tara de la sfarsitul razboiului nu reuseste sa scape de coruptie. Sierra Leone se bazeaza pe ajutoare financiare internationale, iar rata inflatiei este de 18 la suta. De asemenea, Sierra Leone are cea mai ridicata rata de mortalitate infantila din lume, cu 113,7 morti la fiecare 1.000 de nou-nascuti. Speranta de viata este de numai 47,4 ani, a doua cea mai scazuta din lume. 8. Burundi Rata saraciei: 66,9% Populatie: 8.575.172 PIB: 2,33 de miliarde de dolari PIB per capita: 271 dolari In 1993, diferentele politice dintre cele mai mari grupuri etnice, Hutu si Tutsi, a condus la violente extreme, care au durat peste 12 ani. Desi razboiul civil s-a terminat, violentele etnice sunt frecvente. In plus, resursele naturale ale tarii sunt limitate.

6. • 7. Madagascar

Slide 6: • 7. Madagascar
Citește textul slide-ului

7. Madagascar Rata saraciei: 68,7% Populatie: 21.315.135 PIB: 9,95 de miliarde de dolari PIB per capita: 467 dolari Pana la mijlocul anilor 1990 a fost o tara socialista. De atunci, a intrat in mai multe acorduri de dezvoltare cu FMI si Banca Mondiala, insa nu a reusit sa respecte tintele impuse de aceste organizatii. Economia tarii se bazeaza pe agricultura, 80% din oameni fiind angajati in acest sector. 6. Eritrea Rata saraciei: 69% Populatie: 5.415.280 PIB: 2,61 de miliarde de dolari PIB per capita: 482 dolari Desi 80% din populatie lucreaza in agricultura, sectorul reprezinta doar 11% din PIB-ul tarii, in timp ce industria aduce 34%, iar serviciile 55%. Singurul partid din tara a impus un control strict al utilizarii valutei si avantajeaza oamenii de afaceri ai partidului. In 2009, SUA a impus sanctiuni economice, acuzand guvernul ca ar sprijini insurgentii anti-etiopieni in Somalia. Inrolarea la scoala primara este de numai 33,5%, a treia cea mai scazuta din lume.

7. • 5. Swaziland

Slide 7: • 5. Swaziland
Citește textul slide-ului

5. Swaziland Rata saraciei: 69,2% Populatie: 1.067.773 PIB: 3,98 de miliarde de dolari PIB per capita: 3.725 dolari Cresterea economica a tarii este limitata de faptul ca se bazeaza pe exporturi catre Africa de Sud, iar cea mai mare parte a populatiei lucreaza in agricultura de subzistenta. Speranta de viata este de numai 48,3 ani, in special din cauza ratei incidentei HIV/SIDA, de 25,9% in randul persoanelor cu varste intre 15 si 49 de ani, cea mai mare din lume.

4.Republica Democrata Congo Rata saraciei: 71,3% Populatie: 67.757.577 PIB: 15,64 de miliarde de dolari PIB per capita: 231 dolari Congo a suferit din cauza coruptiei si a unui conflict ce dureaza de 15 ani, care a condus la moartea a peste 5 milioane de persoane, din cauza violentelor, bolilor si foametei. Din 1.000 de nou-nascuti, 111,7 nu vor apuca sa sarbatoreasca un an, iar inrolarea la scoala este de 33%, a doua cea mai scazuta din lume. PIB-ul pe cap de locuitor este cel mai scazut din lume.

8. • 3. Zimbabwe

Slide 8: • 3. Zimbabwe
Citește textul slide-ului

3. Zimbabwe Rata saraciei: 72% Populatie: 12.754.378 PIB: 9,9 de miliarde de dolari PIB per capita: 776 dolari De cand a devenit stat, in 1980, tara a avut un singur lider, pe Robert Mugabe. Dictatura sa este marcata de o redistribuire a terenurilor care a afectat serios agricultra. Pana in 2009, tara a suferit de hiperinflatie, un dolar american fiind cotat la 430.972,7 dolari locali. In 2003, rata saraciei era de numai 35%, insa, de atunci, a urcat la 72%. 2. Guinea Ecuatoriana Rata saraciei: 76,8% Populatie: 720.213 PIB: 19,79 de miliarde de dolari PIB per capita: 27.478 dolari In acest caz, datele statistice privind PIB-ul sunt inselatoare. Desi PIB-ul pe cap de locuitor este mai mult decat dublul fata de nivelul mediu mondial (10.034 dolari), banii sunt, de fapt, in mana catorva privilegiati. Marea parte a oamenilor supravietuiesc gratie argiculturii de subzistenta, iar guvernul este acuzat de management defectuos al resurselor tarii. Speranta de viata este de 50,8%, iar inscrierea in scoala primara este de 56,3% (din populatia inregistrata). 1. Haiti Rata saraciei: 77% Populatie: 10.123.787 PIB: 7,35 de miliarde de dolari PIB per capita: 726 dolari Peste jumatate din populatie traieste cu sub 1 dolar pe zi, iar aproximativ 80% au doar 2 dolari/zi. Rata somajului este de peste 40 la suta. De la cutremurul devastator din 2010, tara incearca sa se redreseze. Potrivit autoritatilor americane, in cutremur au murit intre 46.000 - 85.000 de persoane, insa autoritatile din Haiti estimeaza numarul mortilor la 316.000. Potrivit Bancii Mondiale, daunele de pe urma cutremurului au fost de 8 miliarde de dolari, reprezentand 120% din PIB.