Istorie 6 revolutia glorioasa

REVOLUȚIA GLORIOASĂ

PRPF. HOTEA VASILICA

I. Absolutismul monarhic

- regalitatea deţinea puterea absolută şi se sprijinea pe vechea nobilime feudală;

- regele, fiind şi conducătorul Bisericii anglicane, era în conflict cu burghezia şi noua nobilime. Susţinători ai puritanismului, aceştia revendicau libertatea de cult, neadmisă de Biserica anglicană;

- puritanismul este o variantă a calvinismului. Adepţii mişcării urmăreau „purificarea" bisericii de toate rămăşiţele catolicismului.

- schimbare dinastică în Anglia: regina Elisabeta I moare (1603), ceea ce duce la sfârșitul dinastiei Tudor.

- pe tronul Angliei este adus regele Scoției Iacob I; Anglia va fi condusă de dinastia Stuart.

IACOB I STURT

(1603-1625)

II. Cauzele revoluţiei engleze

            Economice - dezvoltarea economică a Angliei

            Sociale- creşterea rolului burgheziei şi a noii nobilimi

            Politice – existenţa absolutismului monarhic

            Religioase- „purificarea bisericii” de toate rămăşiţele absolutismului

 III.  Revoluţia burgheză din Anglia

- Parlamentul în special Camera Comunelor apăra interesele burgheziei revoluționare; - revoluția burgheză din Anglia s-a desfășurat sub forma unui război civil între Parlament și monarhia absolută;

- de partea revoluției a fost: orășenii și țăranii;

- aliații contrarevoluției a fost Biserica anglicană;

                 ETAPE:

1. Faza parlamentară

- Carol I de Stuart (1625-1649) convoacă Parlamentul pentru votarea de noi impozite necesare pentru susținerea de noi războaie;

-  opoziția  Parlamentului s-a manifestat prin adoptarea „Petiţei dreptului” (1628);

-  Carol I dizolvă Parlamentul (1629) dar lipsa de bani l-a făcut să-l convoace din nou (1640); Carol I a dizolvat Parlamentul în 1629 şi 11 ani a condus singur.

- cheltuielile pentru războaie şi luxul de la curte au secătuit tezaurul statului; pentru a face rost de bani, regele a impus noi impozite pe care populaţia a refuzat să le plătească.

Carol I Stuart

(1625-1649)

- acesta s-a împotrivit, a anulat impozitele „ilegale", a judecat şi condamnat la moarte oamenii politici care l-au ajutat pe Carol să guverneze despotic.

-   înfruntarea dintre rege şi Parlament a devenit făţişă la sfârşitul anului 1641, când suveranul a primit Mustrarea cea mare, o lungă serie de acuzaţii la adresa politicii sale absolutiste;

2. Războiul civil (1642-1649)

 - cauze: tensiunile dintre rege şi Parlament

 - politica religioasă a lui Carol I Stuart

 - forţe participante: - tabăra regelui (Biserică, vechea nobilime)

 - tabăra parlamentară („a capetelor rotunde”, bur-ghezia, noua nobilime, orăşenimea, ţărănimea)

- refuzul Parlamentului de a vota impozitele cerute de rege a condus la declanșarea războiului civil (1642);

- regele a fugit din Londra și a încercat să înfrângă opoziția Parlamentului prin forță;

- regele a fost înfrânt, a fost judecat, condamnat la moarte și executat (1649); moartea regelui=> sfârșitul războiului civil, Anglia devenind Republică;

 - Oliver Cromvell-  armata „noului model”

         -  bătălii : - Marston – Moor (1644)

         - Naseby (1645)  -  Parlamentul a obţinut victoria

         - Preston (1648)

Republica (Commonwealth- (1649-1653)

-  burghezia şi noua noblilime şi-au consolidat poziţia politică şi economică;

- Anglia este condusă de Oliver Cromwell și Parlament; acesta cuprindea doar Camera Comunelor deoarece Camera Lorzilor a fost desființată.

-  armatele revoluționare au cucerit: Irlanda şi Scoţia

- „Actele de navigaţie” (1650-1651)- măsuri de protejare a comerţului.

Executarea regelui Carol I Stuart

Bătălia de la Marston-Moor (1644)

Bătălia de la Naseby (1645)

4. Protectoratul (1653-1658)

- în rândul învingătorilor au izbucnit conflicte cauzate de avere; pentru a pune capăt Oliver Cromvell a instaurat dictatură militară și și-a luat titlul de lord Protector (1653 );

- Olanda a fost învinsă într-un război naval.

- moartea sa, în 1658, a marcat sfârşitul Protectoratului, fiul său Richard dovedindu-se incapabil să menţină dictatura.

5. Restauraţia (1660-1688)

- după moartea lui Cromwell, Stuarții au revenit pe tron (1660); ei au încercat să reintroducă absolutismul;

- reîntoarcerea pe tron a Stuarţilor: - Carol al II-lea (1660-1685), Iacob al II-lea (1685-1688);

- Carol al II-lea a păstrat raporturi echilibrate cu Parlamentul, făcând unele concesii:

Carol al II-lea Stuart

(1685-1688)

Iacob al II-lea Stuart

(1685-1688)

Carol al II-lea Stuart

(1660-1685)

 - Declaraţia de la Breda (1660)  

- Test Act (Actul de mărturisire a credinţei-1673)

 - Habeas Corpus Act (1679)

- Iacob al II-lea dorea instaurarea absolutismului

Wilhelm de Orania

5. Revoluţia glorioasă (1660-1688)

- 1688 - abdicarea lui Iacob al II-lea

- încoronarea lui cu Wilhelm de Orania, protestant, care în același timp era și conducătorul Olandei, garanta respectarea libertăților proclamate în timpul revoluției;

- 1689- Wilhelm de Orania adoptă „Declaraţia drepturilor”; act ce consfinţea transformarea Angliei într-o monarhie constituţională;

- înlăturarea Stuarților realizată printr-un compromis între burghezie şi vechea nobilime s-a desfășurat fără vărsare de sânge- „revoluția glorioasă”.

Declaraţia drepturilor - 1689

IV. Urmările revoluţiei:

- Anglia- prima monarhie constituţională din perioada modernă unde funcționa separarea puterilor în stat:

- puterea legislativă - Parlamentul - Camera Lorzilor, Camera Reprezentanților (Comunelor) erau aleși pe baza votului cenzitar

- puterea executivă - regele

         - cabinetul (guvernul) care avea în frunte un prim-ministru;

- puterea judecătorească - instanţele de judecată

- în 1707, prin uniunea dintre Anglia și Scoția s-a format Regatul Unit al Marii Britanii.

Război civil= război purtat între granițele aceluiași stat, între două tabere care luptă pentru putere.

Parlament = organ de conducere al Angliei alcătuit din reprezentanți ai claselor sociale privilegiate.

Monarhie absolută= formă de conducere în care regele avea autoritate absolută în stat.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Sursa Evoluția numărului de locuitori ai Angliei, în sec. XVII-XVIII

1. Folosind datele din grafic, estimează numărul de locuitori pentru anii 1600, 1700 și 1800.

2. Calculează cu cât a crescut populația în sec. al XVII-lea, respectiv, în sec. al XVIII-lea.

Separarea puterilor în Anglia, după anul 1689

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Precizează care dintre ele reprezintă cauze și care efecte ale Revoluției engleze.

a. neînțelegerile dintre rege și Parlament;

b. transformarea Angliei în monarhie constituțională;

c. cheltuielile pentru război ale regilor Angliei;

d. organizarea politică modernă.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Privește imaginea A, citește documentul B, apoi rezolvă cerințele de mai jos.

A.

B. Membrii Parlamentului declară:

1. Că puterea autorității regale de a suspenda legile, fără consimţământul Parlamentului, este ilegală. (...)

5. Că este un drept al supușilor de a prezenta petiții regelui şi că orice întemnițări din pricina acestor petiții sunt ilegale.

6. Că ridicarea şi întreținerea unei armate în regat, în timp de pace, fără acordul Parlamentului, este ilegală. (...)

8. Că alegerile membrilor Parlamentului trebuie să fie libere.

9. Că libertatea cuvântului, precum şi dezbaterile din Parlament, nu pot fi limitate în faţa nici unei curți [de justiţie], în afară de însuşi Parlamentul.

(Declarația Drepturilor, fragment, 1689)

Primirea lui Wilhelm de Orania în Anglia (1688)

a. Indică secolul în care se desfășoară evenimentele ilustrate în imaginea A și în documentul B.

b. În opinia ta, care erau măsurile pe care oamenii veniți în întâmpinarea noului rege (imaginea A) le așteptau de la acesta?

c. Numește instituția din Anglia care a elaborat documentul B.

d. Precizează două drepturi ale oamenilor și două limite impuse monarhului, menționate în documentul B.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Identifică în careul alăturat patru noțiuni-cheie din lecție.

Indică pe harta de mai jos două localități în care s-au desfășurat bătălii în timpul Războiului Civil.

Știați că...? Primul reprezentant al dinastiei Stuarţilor, originară din Scoţia, Iacob I, a desenat drapelul regatului. Pe el se îmbinau crucea albă, pe fundal albastru, a Sf. Andrei, protectorul Scoției, şi crucea roşie, pe fundal alb a Sf. Gheorghe, protectorul Angliei. Din 1800 i s-a alăturat crucea roşie şi albă a Sf. Patric, protectorul Irlandei. Astfel arată drapelul naţional al Marii Britanii până în prezent.

Drapelul național al

Marii Britanii