Istorie 7 Relatiile internationale. agresiunea statelor totalitare

Prof. Hotea Vasilica

- după Primul Război Mondial, la nivel european au apărut tensiuni între state.

Cauze

- neplata despăgubirilor de război de către Germania;

Încercări de soluţionare:

- Pe cale militară

– ocuparea zonei Ruhr de către trupele franco-belgiene

- Pe cale paşnică:

- eşalonarea reparaţiilor → prin planurile Dawes (1924) şi Young (1929). Din 1932 Germania nu va mai plăti nimic.

- revizionismul unor state: Germania, Ungaria, Italia, Japonia;

- conciliatorismul Franței și Angliei;

- instaurarea regimurilor totalitare.

- ineficiența măsurilor aplicate de Societatea Națiunilor

- izolaționismul american (SUA nu făcea parte din Liga Națiunilor)

- revizionism= atitudine sau acțiune care urmărește acțiune revizuirea unei legi, a unui tratat

Livrarea reparațiilor de război de către Germania

Ocuparea Zonei Ruhr

- în perioada interbelică au apărut încercări de soluționare a tensiunilor dintre state prin:

inițiative de pace:

a. 1919- Societatea Națiunilor (Liga Națiunilor) - organizație internațională care avea ca scop respectarea tratatelor internaționale și a statut quo-ului internațional

b. 1925 – tratatul de la Locarno – prevedea reconcilierea dintre Franța și Germania.

c. 1928 – pacea de la Briand-Kellogg – prevedea eliminarea războiului ca modalitate de soluționare a conflictelor dintre state; (62 de state)

2. apariția unor sisteme de alianță:

a. 1921 – Mica Înțelegere (Mica Antantă) între România, Iugoslavia și Cehoslovacia; menținerea granițelor în fața revizionismului bulgar și ungar

b. 1934 – Antanta Balcanică – între statele România, Turcia, Grecia și Iugoslavia avea ca scop protejarea granițelor.

Tratatul de la Locarno - 1925

Pactul Briand-Kellogg - 1928

MICA ANTANTĂ (ÎNȚELEGERE) 1921

CEHOSLOVACIA

ROMÂNIA

IUGOSLAVIA

ÎNȚELEGEREA BALCANICĂ (1934)

ROMÂNIA

IUGOSLAVIA

GRECIA

TURCIA

- în perioada interbelică, tensiunile dintre state au generat crize:

- 1931 Japonia ocupă Manciuria; Societatea Națiunilor protestează, iar Japonia iese din organizație

- 1935-1936: războiul italo-etiopian- Italia ocupă Etiopia; SN protestează, iar Italia părăsește Liga

- 1936-1937 – s-a format alianța numită Axa Roma-Berlin-Tokyo; alianță între Germania, Italia și Japonia; scopul alianței – cucerirea lumii prin război.

- martie 1938: Anchluss (Germania anexează Austria)

- septembrie 1938: Acordul de la Munchen- Germania ocupă zona sudetă=> dezmembrarea Cehoslovaciei

- aprilie 1939: Italia cucerește Albania

- august 1939 s-a încheiat Pactul Ribbentrop-Molotov – între Rusia și Germania; un pact de neagresiune; cele două state își stabilesc sferele de influență către est.

- 1 septembrie 1939 Germania atacă Polonia =>izbucnește Al II-lea RM

Acest slide conține elemente vizuale fără text selectabil.

●Berlin

●Roma

●Tokyo

Axa Roma-Berlin-Tokyo

Mulțimea entuziastă îi întâmpină pe naziști la Viena

12 martie 1938: Anschluss Österreich: Germania Nazistă a anexat Austria

Acordul de la München 1938

Pactul Ribbentrop – Molotov 

1939

APLICAȚII

I. Citește textele de mai jos și răspunde la cerințe.

A. „Eu, Haile Selassie I, împărat al Etiopiei, sunt aici astăzi să cer dreptate pentru poporul meu și ajutorul promis cu opt luni în urmă, când cincizeci de națiuni au afirmat că s-a comis o agresiune prin violarea legilor internaționale. Este un fapt fără precedent ca un șef de stat să se adreseze în persoană acestei adunări. Dar fără precedent este și faptul ca un popor să fie victima unei asemenea injustiții și asupra sa să planeze pericolul de a fi abandonat în ghearele agresorului.“

Din discursul lui Haile Selassie I, împărat al Etiopiei, în fața Adunării Generale a Societății Națiunilor (30 iunie 1936)

B. „Dacă repudierea unilaterală a tratatelor ar putea fi acceptată fără consecințe, acesta ar fi sfârșitul și securității colective, și al Societății Națiunilor. Am intrat într-o lume din care ne credeam ieșiți pentru totdeauna și care nu ar fi guvernată de forța dreptului, ci de dreptul forței.“

Nicolae Titulescu, Din discursul ținut în cadrul Societății Națiunilor despre remilitarizarea Renaniei (1936)

1. Conform informațiilor conținute de această lecție, care este agresorul indicat de sursa A. Dar de sursa B?

2. Care este pericolul la care face referire împăratul Etiopiei? Dar Nicolae Titulescu?

3. Cum interpretezi afirmația „...nu ar fi guvernată de forța dreptului, ci de dreptul forței“?

4. Caută on-line mai multe informații despre Haile Selassie și Nicolae Titulescu.

Sursa Ziar italian care îl înfățișează pe Benito Mussolini după participarea acestuia la Conferința de la München (1938). Ziarul anunța că „Il Duce, care a salvat lumea de la război, se întoarce la poporul său”.

1. Menționează o decizie luată de marile puteri europene la Conferința de la München.

2. Exprimă o opinie cu privire la corectitudinea afirmației că Mussolini „a salvat lumea de la război”. Argumentează-ți opinia, utilizând titlul lecției următoare.

Sursa Un carnet cu cântece pentru soldații italieni cuprindea steagurile națiunilor care alcătuiau „Frontul anticomunist”.

1. Explică prezența steagurilor Germaniei și al Japoniei lângă cel italian. Care crezi că este semnificația?

2. Pe baza informațiilor cronologice din textul lecției, aproximează anul apariției acestui carnet.