Istorie 8 Independenta României

CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT SI UNIREA DOBROGEI

PROF. Hotea Vasilica

CONTEXTUL GENERAL

Redeschiderea Problemei Orientale în 1875, prin răscoalele din Bosnia și Herțegovina împotriva Imperiului Otoman, a oferit prilejul reluării luptei pentru obtinerea Independenței.

Rusia dorește să se angajeze într-un război cu Imperiul Otoman pentru extinderea influenței în Balcani, sub pretextul asigurarii protectiei crestinilor ortodocsi.

La 4 aprilie 1877, la București se încheie Convenția ruso-romana, care permitea trecerea armatei ruse prin țară, spre Balcani, cu condiția respectării drepturilor politice si a integrității teritoriale a României. Aplicarea acestei Conventii va declansa represalii otomane, care au culminat cu bombardarea oraselor romanesti de la Dunare. Ca raspuns, armata romana bombardeaza Vidinul.

Se ajunge la o stare de război nedeclarat între România și Imperiul Otoman.

ARMATA ROMANA LA DUNARE

PROCLAMAREA INDEPENDENTEI

La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe, declară în Parlamentul României independența absolută a statului și starea de război cu imperiul Otoman.

La 10 mai 1877, principele Carol proclamă independența statului. Acesta este aclamat ca întâiul oștean și domnul României libere și independente.

DECLARATIA DE INDEPENDENTA

“...Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.

Suntem în stare de rezbel cu turcii.

Legăturile noastre cu Înalta Poartă sunt rupte și când va fi ca pacea să se facă, nu cred că un singur român va consimți ca România să reintre în pozițiunea ei de mai înainte, rău definită, hibridă și jignitoare. Așadar, d-lor deputați, nu mai am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă.

Însă,domnilor, acum încep greutățile, fiindcă noua noastră condițiune cu definirea independenței noastre într-un mod mai determinat și mai absolut trebuie să fie acceptată în Europa.”

(Mihail Kogălniceanu, discurs rostit în Camera Deputaților în data de 9 mai 1877).

CAROL I, MIHAIL KOGALNICEANU

PARTICIPAREA ROMANIEI LA RAZBOI, 1877-1878

Propunerea lui I.C.Bratianu, prim-ministrul roman, de a coopera militar cu Rusia a fost respinsa de catre diplomatii rusi.

Infrangerile suferite pe campul de lupta de catre armata rusa la Plevna, ii determina pe rusi sa solicite urgent sprijinul armatei romane.

In august 1877, armata romana a trecut Dunarea le Plevna, unde armata romano-rusa a fost pusa sub comanda principelui Carol.

La sud de Dunare, armata romana duce lupte grele la Grivita, Rahova, Plevna si Smardan, redute care au fost cucerite prin jertfa soldatilor romani.

RECUNOASTEREA INTERNATIONALA

Tratatul de la San-Stefano, 19 februarie 1878: se recunoștea independența României iar

Dobrogea era cedată Rusiei cu dreptul de a o schimba cu cele trei judete din sudul Basarabiei

Marile puteri europene au fost nemultumite de cresterea exagerata a puterii Rusiei si solicita convocarea unui nou Congres la Berlin. La acest congres, delegatia Romaniei alcatuita din I.C. Bratianu si M. Kogalniceanu, nu a fost aceeptata la tratate, fiindu-i permisa inaintarea unui memoriu-protest.

Tratatul de la Berlin din 1 iulie 1878, mentinea clauzele teritorale referitoare la Romania. Recunoasterea Independentei este conditionata de modificarea Constitutiei în sensul acordării de drepturi politice tuturor locuitorilor țării, indiferent de credința lor religioasă.

In septembrie 1878, Romania ia în stăpânire Dobrogea cu Delta Dunării și Insula Șerpilor, în schimbul Sudului Basarabiei, supunandu-se “ vointei generale a Europei”

CONCLUZII

Creșterea prestigiului internațional al țării.

Dezvoltarea economiei statului.

Independența a fost redată și în creații literar artistice de către poetul Vasile Alecsandri sau pictorul Nicolae Grigorescu.