Istorie 8 Intemeierea Țării Romanesti

Întemeierea Țării Românești

Prof. Hotea Vasilica

Așezare geografică

Izvoare istorice

Cronica pictată de la Viena

Diploma cavalerilor ioaniți

Cauze:

Interne:

Existența formațiunilor prestatale.

Tendința acestora de centralizare și unificare.

Dezvoltarea societății românești pe toate planurile (economic, social și politic).

Externe:

Criza dinastică din Ungaria și luptele interne pentru tron în această țară.

Slăbirea puterii tătarilor.

Formațiuni prestatale românești

Diploma cavalerilor ioaniți, emisă de regele maghiar Bela al IV-lea la 2 iunie 1247, menționează la sud de Carpați cinci formațiuni prestatale românești:

Voievodatul lui Litovoi - situat în Țara Hațegului și nordul Olteniei.

Voievodatul lui Seneslau - situat în Țara Făgărașului și nordul Munteniei.

Cnezatul lui Farcaș - situat în Vâlcea.

Cnezatul lui Ioan - situat între Jiu si Olt.

Țara Severinului – acordată de Ungaria cavalerilor ioaniți mai puțin acea parte organizată anterior în Banatul de Severin.

Raporturile cu Ungaria

1277-1279 profitând de luptele interne din Ungaria. Litovoi refuză să recunoască suzeranitatea maghiară. Se ajunge la o confruntarea militară între Ungaria și Litovoi. Voievodul român este ucis pe câmpul de lupta, iar fratele său ,Bărbat, este luat prizonier. El se răscumpăra cu o sumă mare de bani și e nevoit să recunoască suzeranitatea maghiară.

Descălecatul lui Negru Vodă

În 1291 Negru Vodă pleacă din Transilvania ca urmare a reducerii autonomiei românilor, trece la sud de Carpați, unde se stabilește la Câmpulung și unifică toate teritoriile din jurul Argeșului.

Acest teritoriu v-a deveni nucleul statal al viitoarei Țării Românești. Descălecatul lui Negru Vodă atestă contribuția românilor din Transilvania la constituirea Țării Românești.

Domnia lui Basarab I

A unificat teritorial toată Țara Românească;

În anul 1324 este semnat un acord între Ungaria (Carol Rober de Anjou) si Țara Românească (Basarab I) .Prevederi:

Ungaria recunoaște unitatea Țării Românești.

Basarab I este numit – voievodul nostru transalpin.

Țara Românească devine vasala Ungariei.

Lupta de la Posada

În septembrie 1330 oastea maghiară pătrunde în Țara Românească și cucerește cetatea Severinului. Basarab I trimite o solie regelui Ungariei prin care, în schimbul păcii, îi promite plata tributului și respectarea angajamentelor anterioare. Oferta de pace este respinsă de regele Carol Robert.

În acest caz, Basarab evită o luptă decisivă cu Ungaria și atrage oastea maghiară la o posadă, unde armata maghiară suferă o înfrângere dezastruoasă. (Cronică pictată de la Viena).

Efectul victoriei de la Posada a fost obținerea independenței Țării Românești.

Nicolae Alexandru

Menține independența Țării Românești.

1359 ca reacție la presiunile Ungariei se proclamă domn autocrat (de sine stăpânitor) și obține din partea Patriarhiei de la Constantinopol dreptul de a înființa o Mitropolie a Țării Românești.

Vladislav Vlaicu

În timpul lui Vladislav Vlaicu se întemeiază a doua mitropolie ortodoxă, de data aceasta în Oltenia.

Emite primele monede românești