Istorie 8 Romania stat comunist

ROMÂNIA- STAT COMUNIST

Prof. Hotea Vasilica

I. Instaurarea regimului comunist în România

- după război România a fost tratată ca stat învins și a intrat în sfera de influență a URSS;

- s-au succedat la conducere guverne conduse de generalii Constantin Sănătescu, apoi Nicolae Rădescu, iar la 6 martie 1945 s-a instalat primul guvern comunist, condus de Petru Groza;

- alegerile legislative din noiembrie 1946 au fost falsificate de comuniști, care s-au proclamat învingători, deși partidul care adunase cele mai multe voturi era PNȚ;

- ulterior, partidele istorice (PNL, PNȚ) au fost desființate, iar membrii acestora au fost arestați sub diferite acuzații.

- sprijiniți de URSS, prin reprezentantul acesteia în România, Andrei Vîșinski, comuniștii înlătură ultimul obstacol, monarhia;

- la 30 decembrie 1947, regele Mihai a fost forțat să abdice, în aceeași zi fiind proclamată Republica Populară Română (din 1965 va deveni Republica Socialistă Română);

- regimul comunist din România poate fi împărțit în două etape: 1. 1948–1965 – Gheorghe Gheorghiu-Dej – etapa sovietizării sau stalinizării;

2. 1965–1989 – Nicolae Ceaușescu – perioada naţional-comunismului;

- în 1948 Partidul Comunist, s-a redenumit Partidul Muncitoresc Român și a devenit partid-stat, cumulând toată puterea politică.

Generalul Constantin Sănătescu

Generalul Nicolae Rădescu

Petru Groza

19 noiembrie 1946 – noi alegeri parlamentare

La 30 decembrie 1947, regele Mihai a fost forțat să abdice

Gheorghe Gheorghiu- Dej, secretarul general al Partidului Muncitoresc Român (1948-1965)

II. Transformarea societății

- principala preocupare a noului lider a fost de a elabora o lege fundamentală- Constituția din 1948, după modelul Constituției sovietice;

- Parlamentul, numit Marea Adunare Națională, era unicameral și devenise „organul suprem al puterii în stat”.

- a fost desființată proprietatea privată; în 1948 a fost adoptată Legea naționalizării, iar între 1949–1962 s-a desfășurat colectivizarea;

- categoriile de populație considerate inamice au devenit ținta noului regim: burghezia, intelectualii, vechii politicieni, corpul ofițeresc, bancherii, industriașii, țăranii înstăriți, țăranii care respingeau colectivizarea etc.

- mulți oameni au fost arestați, concediați sau li s-au confiscat proprietățile;

- cel mai important rol în reprimarea opoziției și controlul populației, în toată perioada regimului comunist, l-a avut Securitatea (poliția politică secretă);

- tot acum se introduce și utilizarea termenului tovarăș/ tovarășă în locul celui de domn/doamnă.

- s-a aplicat Legea reformării învățământului, după model sovietic;

- în 1948, s-a dat Legea cultelor, care reorganiza Biserica Ortodoxă, iar pe cea Greco-Catolică o desființa;

în 1952 a fost adoptată o nouă Constituţie, care sublinia subordonarea României față de Moscova, iar momentul

fidelității s-a manifestat în 1956, când România a sprijinit URSS la înăbușirea revoltei anticomuniste din Ungaria;

- ca urmare, în 1958 Armata Roșie a fost retrasă de pe teritoriul ţării, după 14 ani de ocupaţie.

Acest slide conține elemente vizuale fără text selectabil.

Acest slide conține elemente vizuale fără text selectabil.

Acest slide conține elemente vizuale fără text selectabil.

Acest slide conține elemente vizuale fără text selectabil.

Reforma învăţământului din 1948

SECURITATEA (POLIȚIA POLITICĂ)

III. Comuniștii români se distanțează de Moscova

- la începutul anilor ’60, Gheorghiu-Dej s-a distanțat de Moscova pentru a preîntâmpina o eventuală înlocuire a sa la inițiativa sovieticilor, aşa cum se întâmplase cu alţi lideri comunişti din estul Europei;

au fost reluate contactele diplomatice cu Occidentul, cu intenția dezvoltării cooperării economice;

totodată, în 1963-1964 a avut loc eliberarea deținuților politici;

- Nicolae Ceauşescu (secretar general al PCR în 1965-1989) a continuat cu mai multă îndrăzneală procesul de distanţare de URSS;

- în acelaşi timp, prin continuarea apropierii de Occident, a urmărit dezvoltarea unor noi ramuri industriale, cu ajutorul tehnologiei occidentale;

- România a refuzat să se alăture trupelor Tratatului de la Varşovia la invadarea Cehoslovaciei (1968);

- atitudinea antisovietică i-a adus lui Ceaușescu o popularitate reală în Occident;

- treptat însă, situația internațională a luat o altă întorsătură; din 1977, SUA și-au schimbat strategia de politică externă și au început să acorde sprijin altor state numai cu condiția respectării drepturilor omului;

- sfârşitul lui N. Ceauşescu şi al regimului comunist are loc în urma Revoluţiei din decembrie 1989;

- regimul Nicolae Ceaușescu a avut aspecte negative (încălcarea drepturilor omului, cultul personalității, dărâmarea unor biserici și mănăstiri, penuria de alimente și lipsa confortului în anii 1982-1989), dar și pozitive;

- între construcțiile epocii Ceaușescu se numără Casa Poporului, șoseaua Transfăgărășan, autostrada București-Pitești, metroul din București, stațiunile de pe litoral etc.

Nicolae Ceaușescu, ales secretar general al C.C al PCR, la Congresul al IX-lea al partidului.

APLICAȚII

Sursa 1. „Prietenia” româno-sovietică

„[...] Chiar manualul de istoria României se încheia apoteotic cu o frază referitoare la Uniunea Sovietică:

«Nu a existat până acum prilej în care Uniunea Sovietică să nu ne arate că prietenul la nevoie se cunoaște. Nu s-a abătut nevoie asupra țării noastre, la care Uniunea Sovietică să nu sară în ajutor. Uniunea Sovietică stă în fruntea luptei pentru pace, ea nu este numai prietena noastră, ci a tuturor țărilor iubitoare de pace. Să strigăm: Trăiască prietenia româno-sovietică!» [...]”

(Simona Preda, Patrie Română, țară de eroi, 2015)

1. Având în vedere evenimentele din 1939-1940, identifică în text una-două aprecieri la adresa Uniunii Sovietice care nu sunt corecte.

2. Pornind de la sursele 1 și 2, formulează, verbal, în 3-4 fraze, un punct de vedere referitor la prezentarea denaturată în inscripții publice (timbre) și în manualul de istorie a „prieteniei româno-sovietice”.

Sursa 2. Stradă din București în 1986

1. Precizează două diferențe față de aspectul orașului, în zilele noastre;

2. Exprimă o opinie cu privire la diferențele constatate. Care este explicația acestora?

Sursa 3. Caricaturi din revista de satiră și umor „Urzica“

Sursa 4.

„După cel de-al Doilea Război Mondial, sovieticii și-au răspândit în toate țările ocupate din estul Europei nu doar trupele și serviciile secrete, ci și numeroși consilieri pe lângă diferite instituții autohtone. Scopul era ușor de înțeles: supravegherea implantării sistemului totalitar întocmai după dispozițiile șefului suprem de la Kremlin. Cele mai vizate sectoare ale statului român și, pe cale de consecință controlate de consilieri, au fost cele de forță, Ministerul de Interne și Securitate, precum și Armata. Situația era explicabilă, dacă avem în vedere că liderii de la Kremlin erau adepții manevrelor din umbra și ai impunerii cu forța a deciziilor pe care le luau. Gheorghe Apostol preciza că toate ministerele fusesera «înfundate cu consilieri sovietici. Iar Armata și Internele, mai ales Securitatea, erau năpădite de ei».” (Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport Final)

Pornind de la sursa, rezolvați următoarele cerințe:

1. Selectați, din text, fragmentul care subliniază ideea intrării României sub influența sovietică.

2. Formulați un argument în sprijinul afirmației că sovieticii urmăreau să controleze anumite sectoare.

3. Exprimai un punct de vedere asupra modului în care s-a instaurat regimul comunist în România.

- Ai fost pe teren, Ionescule? Ce mai e nou?

- Ce să fie? De toate, tovarășe șef! De toate...

Când birocrații fac schimb de experiență

Just, tovarășe director!

1. Propune un titlu pentru fiecare dintre cele trei caricaturi.

2. Evidențiază practicile birocraților comuniști ironizate prin caricaturile prezentate.

Sursa 5. Completează conform cerințelor tabelul de mai jos referitor la evoluția României în perioada comunistă.

Sursa 6. Completează chenarul de lângă fiecare imagine.

Perioada în care s-a aflat la conducere: ________________________________________________________________

Menţionează o cauză pentru care se afirmă că a sovietizat ţara: ________________________________________________________________________________________________

Perioada în care s-a aflat la conducere: ________________________________________________________________

Menţionează o cauză pentru care se afirmă că în perioada conducerii sale s-a desfășurat desovietizarea: ________________________________________________________________________________________________

Gheorghe Gheorghiu- Dej

Nicolae Ceaușescu