Istorie 8 lumea romanesca. statele medievale romanesti

LUMEA ROMÂNEASCĂ. STATELE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

PROF. HOTEA VASILICA

Aplic

I. Citeşte cu atenţie textul şi răspunde, pe caiet, la cerinţe.

„Regele a ajuns pe o cale oarecare cu toată oastea sa, dar calea aceasta era cotită și închisă de amândouă părțile de râpe foarte înalte de jur împrejur, și pe unde această cale era mai largă, acolo românii în mai multe locuri o întăriseră împrejur cu prisăci. Iar regele și toți ai săi, negândindu-se în adevăr la așa ceva, mulțimea nenumărată a românilor sus pe râpe a alergat din toate părțile și a aruncat săgeți asupra oastei regelui care se găsea în fundul unei căi adânci. [...]

Cădeau tineri și bătrâni, principi și nobili fără nicio deosebire. [...] Și a fost un cumplit dezastru, căci au căzut o mulțime de ostași.”

Cronica pictată de la Viena (Despre Bătălia de la Posada, 9-12 noiembrie 1330)

1. Unde au ajuns regele maghiar și oastea sa?

2. Cum era calea pe care mergeau? Ce au făcut românii?

3. Cum s-a desfășurat bătălia?

4. Cine a câștigat lupta?

II. Folosind informațiile de pe internet, realizează un poster de prezentare a orașului medieval Cluj, după următorul plan:

- anul întemeierii;

- date privind așezarea geografică;

- originea etnică a locuitorilor;

- menționarea a două obiective istorice din perioada medievală;

- imagini ale obiectivelor istorice menționate;

- o sărbătoare comună și o sărbătoarea specifică fiecărei comunități etnice.

Aplic

- în jurul anului 1000, românii trăiau în obşti săteşti conduse de căpetenii/ juzi, care conduceau armata şi împărţeau dreptatea;

- prin unirea acestor obşti apar formaţiuni politico-administrative mai mari denumite cnezate sau voivodate (termeni de origine slavă);

- Transilvania: Gesta Hungarorul (Istoria faptelor ungurilor), scrisă de un notar anonim (Anonymus) în sec. XII atestă prezenţa în spaţiul transilvan a trei formaţiuni statale româneşti cunoscute sub numele de voivodatele lui Glad, Menumorut şi Gelu;

- Ţara Românească: 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniţi- existenţa la S de Carpaţi a voivodatelor lui Litovoi şi Seneslau, precum şi a cnezatelor lui Ioan şi Farcaş;

- Moldova: sunt atestate prezenţa unor formaţiuni prestatale cunoscute sub numele de ţări, ocoale sau câmpuri;

- prin unirea acestor formaţiuni statale se vor forma statele medievale româneşti Moldova şi Ţara Românească; constituirea lor s-a realizat prin lupta împotriva ungurilor, care aveau pretenţii de suzeranitate asupra spaţiului extracarpatic

Diploma Cavalerilor Ioaniţi

Acest slide conține elemente vizuale fără text selectabil.

- Basarab I- întemeietorul Ţării Româneşti, victoria de la Posada (1330) asupra regelui maghiar Carol Robert de Anjou;

- Bogdan I- întemeietorul Moldovei, reuşeşte să înlăture controlul maghiar asupra teritoriilor de la est de Carpaţi,

- Transilvania – voivodatul se va forma în condiţiile cuceririi de către Regatul Ungariei;

- sfârşitul sec. XIV- începutul sec. XV se consolidează instituţiile de stat;

- conducătorul era Domnitorul, care avea următoarele atribuţii:

- reprezentant al lui Dumnezeu pe pământ,

- stăpânul teritoriului întregii ţări (pe care îl împărţea boierilor),

- conducător al armatei (voievod),

- judecător suprem,

- dreptul de a bate monedă,

- reprezintă statul în relaţiile internaţionale;

- era ajutat de sfetnicii care formau Sfatul Domnesc.

Basarab I

Carol Robert de Anjou

- începând cu secolul a XIV-lea asupra ţărilor române se abate pericolul otoman:

- Mircea cel Bătrân- îl învinge pe sultanul Baiazid la Rovine (1395);

- Vlad Ţepeş- îl învinge pe sultanul Mehmed II la Târgovişte (1462);

- Ştefan cel Mare- îl învinge tot pe Mehmed II la Vaslui (Podul Înalt) în 1475;

- cu toate acestea, spre sfârşitul sec. al XV-lea, Țările române vor plăti tribut turcilor pentru a-şi păstra libertatea

- Târgovişte: - capitala Ţării Româneşti până la sfârşitul domniei lui Vlad Ţepeş;

- pentru protecţia Curţii Domneşti în a doua jumătate a sec. al XV-lea s-a construit Turnul Chindiei (27 metri) – rol de pază şi observaţie;

- Suceava: - capitala Moldovei din timpul lui Petru Muşat;

- mai târziu, din ordinul voievodului Ștefan cel Mare, cetatea a fost întărită cu turnuri de apărare și ziduri puternice;

- în oraş trăiau români, armeni, germani, poloni, maghiari, aici aflându-se şi sediul Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei.