ATENA ȘI SPARTA
PROF. HOTEA VASILICA
Om si societate / Istorie · 12 slide-uri
Înapoi la materialele din folderATENA ȘI SPARTA
PROF. HOTEA VASILICA
ATENA STAT ARISTOCRATIC. SPARTA STAT ARISTOCRATIC MILITAR
I. Atena stat aristocratic
- Atena a fost unul dintre cele mai importante polisuri grecești;
- cetatea Atena a fost ridicată de ionieni fără a transforma în sclavi o altă populație;
A. Așezare geografică: - se întinde de-a lungul Câmpiei centrale din regiunea Attica;
B. Organizarea socială: - aristocrații (eupatrizii)- mari proprietari de pământuri, de turme de vite și de sclavi care dețineau și puterea politică;
- sclavii proveniți din datornici și prizonieri de război;
- meșteșugarii, negustorii și țăranii (mici proprietari de pământ constituiau masa populației libere)- DEMOSUL;
- metecii: - sunt străinii cărora li să permis să trăiască permanent în oraşele greceşti.
Acest slide conține elemente vizuale fără text selectabil.
C. Organizarea politică:
- era condusă de aristocrați; din rândul lor erau aleși anual 9 arhonți (conducători);
- aceștia erau ajutați de un Sfatul Cetății (Boulé)- format din 500 de membrii;
- continuă să existe Adunarea poporului (Ecclesia) care era tot mai lipsită de drepturi;
- prin sec. VII î.Hr. sporește în Atena numărul celor rămași fără pământ și al sclavilor rezultați din neplata datoriilor; ei cer conducătorilor aristocrației să facă reforme= primele legi scrise, legile lui Dracon (621 î.Hr.)- erau aspre; demosul s-a revoltat și l-a alungat pe reformator;
- spre a împiedica izbucnirea unor răscoale, aristocrații au însărcinat în anul 594 î.Hr. pe arhontele Solon să organizeze pe baze noi statul atenian;
- reformele sale au reprezentat o adevărată CONSTITUŢIE; el a împărţit populaţia în patru categorii, în funcţie de avere, şi nu după originea socială; el a fixat drepturile și îndatoririle fiecărei categorii după cantitatea de grâu pe care o avea;
Dracon
Solon
Clistene
Pericle
- i-a eliberat pe sclavii datornici plătindu-le datoriile și înapoindu-le pământurile; a bătut o nouă monedă cu valoare mai mare;
- au fost răscumpărați și readuși în patrie sclavii vânduți sau fugiți în alte țări;
- pe plan politic a sporit rolul Adunării Poporului, iar cei 9 arhonţi sunt aleşi prin tragere la sorţi;
- a înfiinţat instituţii noi: Sfatul celor 400 – Bule și tribunalul juraților – HELIAIA;
- prin constituția lui Solon la Atena se instaurează plutocrația (puterea celor bogați).
- un alt reformator a fost arhontele Clistene (509 î.Hr.) pune capăt plutocrației;
- a împărțit populația pe bază de teritorii, în districte amestecând astfel pe aristocrați în masa poporului;
- a întărit Adunarea poporului, armata a împiedicat pătrunderea în conducerea statului a elementelor primejdioase democrației înființând ostracismul (exilarea din țară a aceluia pe care poporul îl socotea primejdios democrației și intereselor sale );
- Sfatul celor patru sute Bule→ Sfatul celor cinci sute;
- se constituie Colegiul celor 10 strategi.
II. Sparta stat aristocratic militar
A. Așezare geografică
- SE Peninsulei Pelopones, în provincia Laconia, pe râul Eurotas;
B. Organizarea socială
- adevărul istoric este că spartanii (lacedemonienii) erau o parte a dorienilor; aceștia au năvălit peste aheii din Laconia după lupte îndelungate i-au înfrânt și i-au transformat în hiloți (situație intermediară între sclavi și oamenii liberii, aparțineau statului care aveau drept de viață și de moarte asupra lor, dar nu-i putea vinde);
- cea mai mare parte din timp spartanii o petreceau în comun, ocupându-se cu exercițiile militare; ei primeau de la stat o bucată de pământ, pe care o lucrau hiloții;
- locuitorii care se așezaseră cu învoirea Spartei pe teritoriile de margine erau numiți perieci, adică locuitorii din jurul cetății; aceștia erau liberi, dar nu aveau drepturi politice, se ocupau cu agricultura, meșteșugurile și comerțul;
Sparta (Grecia, secolul al V-lea î.Hr.) -reconstituire
C. Organizarea politică
- legenda spune că un reformator pe nume Licurg, care călătorise prin Creta și Asia Mică s-a oprit la oracolul din Delfi; acesta l-a povățuit cum să organizeze statul spartan;
- a elaborat o constituție prin care a stabilit modul de guvernare a Spartei;
- în fruntea statului se afla 2 regi (basilei), ereditari, care aduceau sacrificii zeilor; ei erau judecătorii poporului și șefii armatei;
- Sfatul bătrânilor sau Senatul (gerusia) format din 28 de fruntași în vârstă de peste 60 de ani aleși pe viață dintre aristocrații spartani; adunările lor erau prezidate de regi și rezolvau chestiunile publice dar mai ales procesele penale;
- Adunarea poporului (apella) din care făceau parte numai spartanii (30 ani) se întrunea odată pe lună și aproba sau respingea legile prin aclamații (declara război și încheia pacea);
- în timp mai apar cei 5 efori;
Întrunire a Gerusiei (Sfatul bătrânilor)
Întâlnire a Colegiului celor cinci efori
D. Educația spartană
- cei mai buni soldați ai Heladei; educația lor era foarte dură;
- această educaţie începea la vârsta cea mai fragedă; încă de la naştere, copiii nou-născuţi erau cercetaţi de un sfat de bătrâni şi opriţi numai cei sănătoşi; cei debili sau cu defecte fizice erau omorâţi (aruncați în prăpăstiile Munților Taiget);
- până la vârsta de 7 ani, băieţii erau lăsaţi familiei, în grija mamei; la vârsta de 7 ani, băieţii (paidia) erau luaţi din sânul familiei, grupaţi în formaţiuni (agelai) şi încredinţaţi, pe cheltuiala statului, unui colegiu militar până la vârsta de 20 ani. Când băieţii au început pregătirea militară la vârsta de şapte ani, ei vor intra în tabere militare, numite agoge;
- adulții, locuiau în barăci și își vizitau soțiile în secret;
- serviciul militar ținea de la vârsta de 20 de ani, până la 30, dar oricând după aceea spartanii puteau fi chemați sub arme; timp de 2 ani făceau parte din poliția secretă ce depista eventualele revolte ale hiloților care erau crunt pedepsiți; spartanii urau confortul, mâncarea bună, hainele fine, ideile inovatoare și vorbăria fără rost.
EXPLOREAZĂ ȘI APLICĂ
Sursa 1. Citește și răspunde la cerințe.
A. Pericle, dând frâu liber poporului, cârmuia cetatea spre a-și atrage favoarea populară, punând mereu la cale câte un spectacol sau un ospăț sau o ceremonie, izbutind să conducă poporul ca pe un copil cu desfătări nelipsite de plăcerile artelor. Dar fapta care a adus cea mai mare plăcere și strălucire cetății Atena și a mișcat foarte puternic pe ceilalți oameni și care singură mărturisește Eladei că nu și-a trădat faimoasa ei putere și vechea strălucire este construirea monumentelor.
Plutarh, Vieți paralele
B. Cetatea era ca o unitate militară unde toți respectau aceleași legi stricte, stabilite de cârmuitori. Nici măcar viața nu le aparținea, căci ea era pusă în slujba cetății. Într-adevăr, fiind o înfricoșătoare neegalitate între cetățeni, în timp ce mulți săraci și nevoiași se revărsau amenințător în cetate, iar bogăția curgea numai în mâinile câtorva, Licurg, voind să izgonească din cetate violența și răutatea, și viața de risipă, și cele două rele ale rânduielii cetății, i-a convins pe cetățeni să socotească tot pământul la un loc și să-l împartă de la început și să ducă între ei o viață de egalitate.
Plutarh, Vieți paralele
1. Identifică orașul-stat la care se referă fiecare sursă.
2. Numește personajul descris în fiecare sursă și precizează, pentru fiecare, pe baza textului, câte o trăsătură de caracter.
Sursa 2. Licurg al Spartei, pictură de Jacques-Louis David, sec. XVIII, Muzeul de Artă din Blois, Franța
Licurg a fost un legiuitor al Spartei din secolul VIII î.Hr. care, conform legendei, ar fi dat spartanilor legile pe care se organiza statul. Legile ar fi fost bazate pe indicațiile Oracolului zeului Apollo de la Delfi care cerea „egalitate, pregătire militară și austeritate”. Legile sale ar fi dus la apariția educației spartane din agoge și împărțirea pământului între cetățeni.
De ce crezi că Licurg a întrebat Oracolul despre cum să reformeze legile Spartei?