presa romaneasca din Transilvania

„Presa ca sursă de cercetare pentru istoria culturală a Transilvaniei”

PRESA ROMÂNEASCĂ DIN TRANSILVANIA

ÎN PERIOADA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

PROF. HOTEA VASILICA

Lucrarea de față este o analiză a presei românești din Transilvania în Primul Război Mondial, precum și a condițiilor de activitate a celor care reprezentau presa în perioada războiului. În cadrul lucrării, urmărim presa care favorizează războiul, susține alianțele militare, neutralitatea teritoriului, cenzura comunicării publice după intrarea în război, precum și reducerea numărului de ziare și reviste.

Primul Război Mondial sau Marele Război, aşa cum a rămas în amintirea supravieţuitorilor măcelului pe care l-a cunoscut omenirea, la începutul secolului XX, a fost reflectat în fel şi chip, de fiecare dintre beligeranţi, în funcţie de propriile interese politice, geostrategice, militare ori economice.

Încă de la începutul conflictului, reprezentanții presei se confruntau cu noi provocări, generate de cenzură, lipsa redactorilor, care plecau pe front, criza economică, ceea ce ducea la scăderea dramatică a tirajelor şi a posibilității de răzpândire a materialelor. Nici ziarele româneşti din Transilvania şi Banat nu au dus-o mai bine, poliţia secretă din imperiu suspectându-le de o posibilă politică pro-românească.

În Transilvania, în timpul războiului circulau mai multe ziare românești, cum ar fi: Deşteptarea - noiembrie, decembrie 1916, februarie 1917. Foaia poporului - iulie, august 1916. Gazeta Transilvaniei - februarie, martie 1918. Libertatea - octombrie 1914, noiembrie, decembrie 1918.

Este important de menționat că aceste periodice, aveau un rol esențial pentru a informa publicul vorbitor de limba română. Multe din aceste ziare, fie erau cenzurate, fie erau controlate de imperiu pentru a cunoaște ce se transmite publicului. Aceste publicații au avut un rol important și la informarea populației despre Marea Unire de la 1918, chiar favorizând acest act național.

Gazeta - Schaessburger Zeitung

Debutul Primul Război Mondial, reflectat în paginile gazetei Schaessburger Zeitung, a avut un rol esențial în informarea publicului despre război,

mai ales a celor din spațiul transilvănean.

Ziarul - Deșteptarea

Acțiunile Bucureștiului nu vor trece neobservate de presa română din Ardeal și Banat, care va condamna schimbarea de la traseul spre sud și est în țara vecină. România este acuzată de trădare. Ziarul Deșteptarea va condamna acțiunile Bucureștiului în termeni fermi: „Regatul vecin, România, într-o oarbă nesocotinţă, s-a făcut unealta lăcomiei fără saţiu şi ambiţiunii nebune anglo-muscăleşti şi a declarat război Monarhiei noastre, năvălind peste noapte şi cu multă perfidie în ţarinile mănoase”.

În anii neutralității (1914-1916), presa era cu ochii pe România, așteptând o decizie de intrare sau nu în război. Multe din titlurile revistelor și ziarelor din timpul războiului includeau problematica războiului, teme naționale, apel la mobilizare etc. De exemplu, la București, este editat ziarul Războiul, cu generic naționalist-patriotic, cotidian sub conducerea lui D. Mateescu.

Ziarul Szabadság

În ceea ce privește opțiunile de război ale României, aflăm din ziare următoarele: „Românii spun că pot aduna 600.000 de soldați pentru armata lor. Situația alimentară a militarilor este instabilă.

Poziția guvernului este una neclară. În satul său, un fermier poate trăi oricând cu purici și porumbei, iar armata nu primește nimic, nici măcar carne. Această informație poate avea și scopul de a denigra imaginea românilor și de a manipula populația din Transilvania.

Presa din Transilvania scria și despre monarhia românească în timpul războiului, chiar ponegrând imaginea Regelui și Reginei, spunând că Ferdinand nu este agreat de poporul român iar Maria este neloială față de popor. Toate aceste informații erau false, evident, dar se încerca a duce în eroare societatea prin puterea presei și de a reduce încrederea românilor din Transilvania în România.

Totodată, cotidianele ce apăreau în Oradea: Tiszántúl, Nagyvárad, Nagyváradi Napló și Szabadság au redat și ele mai multe informații despre situația de pe front. De exemplu, revista Szabadság, la din 10 septembrie anunța, pe pagina întâi, înfrângerea românilor la Petroșani, iar pe pagina șase relata luptele din jurul Sibiului: La Sibiu nici nu au fost lupte adevărate. Înainte de Tălmaciu s-au ciocnit românii cu soldații .

Acest slide conține elemente vizuale fără text selectabil.

Acest slide conține elemente vizuale fără text selectabil.

Având în vedere așteptările Puterilor Centrale, intrarea României în război de partea Antantei a iritat presa maghiară, care a comentat evenimentul pe un ton acuzator, amenințător, denigrator și insultător.

Presa din Transilvania a încercat în multe ziare să prezinte românii ca nevrednici de respect, iar acțiunile lor sunt trădare și lașitate.

Pe de altă parte, interesant este că presa românească din Ardeal şi Banat, la început a fost loială Vienei şi potrivnică duşmanilor acesteia, iar la sfârşit a rupt lanţurile cenzurii manifestând bucuria pentru înfăptuirea Marii Uniri, de la 1 Decembrie 1918.

Vă mulțumesc pentru atenție!